Va ofer spre vanzare un imobil deosebit - o casa boiereasca declarata monument istoric, construita in anul 1894 de catre arhitecul francez J. E. D’ Alfonce de St. Omer, faimos in Bucurestiul sfirsitului de secol.

Proprietatea se intinde intre doua strazi: fatada principala este pe dealul Mitropoliei/Patriarhiei, construita in stilul frantuzesc al unui “hotel particulier” de la sfirstul sec. XIX, cu registrul principal definit de tema ferestrelor colosale de la piano nobile al salonului casei, accentuate de lucratura decorativa in fer forgé. Monumentalitatea ferestrelor sugereaza deja din exterior spatiile suprainaltate ale etajului de reprezentanta. Sub registrul ferestrelor salonului, un alt rind de ferestre executate in acelasi stil corespunde etajului principal de locuit. La mansarda se vad ferestrele ultimului etaj, locuit de copiii casei.

Fatada principala ascunde celelate doua etaje ale casei, vizibile doar la fatada din curtea casei; denivelarea celor doua elevatii se datoreste constructiei casei in coasta/panta dealului Mitropoliei/Patriarhiei. Aceasta particularitate de constructie a asigurat cladirii o soliditate structurala verificata la cele doua importante cutremure din sec. XX cind nu s-au notat stricaciuni semnificative.

Casa a fost modificata in anii ’30 ai secolului trecut datorita in principal planului de sistematizare al dealului Patriarhiei care a alineat fatadele caselor si a eliminat scara originala de intrare, exterioara.

In interior, caracteristica principala a arhitecturii (rezolvata cu clasa si sobrietate de arhitectul St. Omer), este spatiul generos si elegant care te intimpina la intrarea in casa, foarte bine luminat natural din ambele directii ale fatadelor. Tavanele incaperilor de reprezentanta sint decorate cu stucaturi, cadrele usilor au frontoane sculptate, scara principala este pardosita cu marmura de culoare deschisa/ alba si rampa scarii care defineste spatiul hallului central este facuta din fer forgé (in acelasi stil cu ferestrele de pe Dealul Patriarhiei, dar folosind un modul care se repeta, format din initialele stapinei casei in monogram), pardoselile sint din battuto (stil italienesc) si din placi de gresie in motiv optic; numeroase sobe de cahle se afla la toate etajele: unice si foarte valoroase sint cele doua chemineuri din salon, importate din Franta la timpul constructiei casei. Exista si calorifere la fiecare etaj, intr-un alt sistem de incalzire paralel.

Un amator cultivat va intelege potentialul casei, mai ales forta arhitecturii sale clasice, elegante si impunatoare, care nu se faramiteaza in bibiluri si kitsch.

O restaurare conceputa in spiritul ei ar putea sa o scoata la iveala fara eforturi mari de stil. Iar reparatiile si modernizarea necesare sint in primul rind legate de inlocuirea invechitelor retele de apa, electricitate si incalzire.

Din 1894 si pina in 1935, casa a fost locuita de comanditarii casei, Maria Costa-Foru Paspati, (nepoata bancherului bucurestean Christoph Zerlenti) si C.G. Costa-Foru (fiul primului rector al Universitatii din Bucuresti, ministru de Justitie in timpul domnitorului A.I.Cuza), impreuna cu copiii lor. Printre vizitatori se numara I. Slavici, Stefan O. Iosif, Gala Galaction, David Emmanuel, si, la alta generatie, Dimitrie Gusti, Mircea Vulcanescu, Dinu Noica, H. H. Stahl, si altii.